Ne pregatim pentru DeMers!

Intr-o zi, am luat-o pe Raisa in brate si am urcat-o un deal inalt si abrupt ca sa o ducem in castelul care ne zambea stirb cu trei ziduri.

Am fi ramas acolo, pironiti in timp si agatati de sentimentul unei mici victorii. Dar s-a facut noapte si cautand lumina pe sub pietre, am dat de sagetile care ne-au zdrelit. Ne-am pansat ranile cu radacini de flori si iarba si am continuat A MERGE mai departe.

Asociatia DeMers

Cam ce ne propunem sa facem:

~ pansamente pentru ranile celor afectati de dizabilitati neuromotorii.

~ sa strangem povesti asemanatoare cu a Raisei, sa vorbim despre malpraxis pentru ca ca oamenii sa constientizeze atat ca nu trebuie sa se descurajeze din start ci sa lupte pentru demonstrarea erorilor sistemului medical, cat si faptul ca este nevoie de o schimbare concomitenta a sistemelor medical si judiciar.

~sa punem macar o caramida la zidirea cazurilor de maplraxis asemanatoare si sa sustinem pe cei care, la fel ca noi, au nevoie de ajutor.

~ sa continuam organizarea sesiunilor de terapie ABR in Romania, sa ajutam cat mai multe familii cu copii cu dizabilitati sa aiba acces la aceasta metoda de recuperare. Singura metoda de recuperare care promite progrese si rezultate inclusiv copiilor cu afectiuni SEVERE!

~ orice proiect si activitate ce vine in sprijinul copiilor si adultilor cu dizabilitati. Tintim catre imbunatatirea calitatii vietii acestora.

Lucram la site-ul asociatiei (www.asociatiademers.ro) si vom lipi blogul Raisei de el.

"Rugaţi-vă pentru noi, căci suntem încredinţaţi că avem un cuget bun, dorind să ne purtăm bine în toate lucrurile." Evrei 13:18

Despre Raisa

~Raisa va implini curand 10 ani.

~Raisa merge la o scoala speciala dar Raisa nu, inca nu merge.

~Raisa asculta muzica dar nu, inca nu canta.

~Raisa chiuie de bucurie si plange cand are dureri. 

~Raisa adora sa isi mangaie catelul dar nu, inca nu vede.

~Raisa primeste multa dragoste, multe imbratisari, multe sarutari si da, ochii ei exprima cat de mult iubeste lumea in care s-a nascut !

Continuarea..

Copiii picteaza

Impreuna pentru zambetul Raisei

Copilaria, acel colt de viata scaldat in sensibilitate si inocenta. Acolo, in acel colt se invata sentimente si emotii care urmaresc omul pe tot drumul lui. Si cata bucurie traim aceste zile cand stim ca elevii de la Liceul de Arte Ionel Perlea din Slobozia isi dezvolta creativitatea si isi astern pe planse albe imaginatia lor, o transforma in tablouri ce vor fi scoase la licitatie pentru a sprijini financiar terapiile Raisei. Cum sa nu mute muntii din loc credinta si munca lor? Atat lor, cat si doamnei profesoare Simona Buzoianu, le multumim!

Nu-i asa ca va plac si voua rodul acestor degete tinere? Asa-i ca le-ati admira intr-o expozitie de pictura si ca ati decora un perete al casei cu acest simbol al copilariei si solidaritatii?

Raisa va invita la Balul Caritabil 

organizat de Asociatia "E Pluribus Unum" ce va avea loc  joi, 20.12.2012, orele 18.00, la Restaurantul Select din Slobozia. 

Am spus de multe ori cum greutatile devin mai usoare cand iti stau prieteni alaturi. 

"Prietenul adevarat iubeste oricand, si in nenorocire ajunge ca un frate. " ( Proverbe 17:17 )

Multumim prietenelor noastre Gabi si Aurelia, celor implicati in organizarea acestui eveniment, elevilor si profesorilor Liceului de Arte si celor ce vor fi alaturi de Raisa in seara primului ei Bal!

Cu emotie,

Cati

Continuarea..

Din Olanda, cu dragoste

Efectiv nu suntem in Olanda, insa titlul va fi inteles dupa ce veti vedea urmatorul video. Am gasit zilele trecute pe internet un fragment din cartea lui Emily Perl Kingsley, "Welcome to Holland!" si m-am minunat de cat de frumos de simplu e descrisa viata unui parinte a unui copil cu dizabilitati:

„Lumea ma roaga adeseori sa scriu despre experienta de a creste un copil cu o deficienta -- sa incerc sa ii ajut astfel pe cei care, netraind aceasta experienta unica, s-o inteleaga, sa-si imagineze cum ar fi ...
Pai e cam asa ..

Sambata am sarbatorit trei ani de la nasterea Raisei. A fost de vis, am avut alaturi de noi persoane dragi si in inima persoane aflate departe. Raisa a fost in centrul atentiei si carei fetite nu ii place asta? A primit cadouri frumoase si zeci de urari, a primit pupici si a impartit bezele iar noi ne-am rugat sa poata sufla singura in cele 4 lumanari de anul viitor.

Uitandu-ma pe poze si filmari m-am gandit ca sunt parca desprinse dintr-o calatorie in Olanda.

E cam asa...

Va pupam!

Continuarea..

Culori cu dragoste

In ultimele zile am desenat mult. 

De curand am descoperit-o si pe Miffy si prietenii ei care reusesc sa ii smulga zambete Printesei Carliontz. Cica lui Miffy ii place sa scrie si sa deseneze. Asa ca am desenat-o pe Miffy, am decupat-o frumos si am lipit-o cu scotch pentru ca mamaia, posesoarea capodoperei, sa nu o deterioreze de cate ori o va scoate din portofel ca sa o priveasca cu dor de Raisa. 

 

Stiind-o pe Miffy departe dar in siguranta cu mamaia, si negasind cuvinte de a multumi tuturor celor ce s-au gandit la Raisa si i-au donat banuti, iata ce am desenat astazi pentru cei ce fac posibila plecarea noastra in Ucraina la tratament:

 

 

Va multumim!
P.S. Sper ca se intelege ce a scris Raisa.

Continuarea..

Un pui de somn

Proaspat. Abia acum jumatate de ora incheiat. E de vara si se practica in graba, in timp ce se vorbeste prin zona. Si neaparat, niciun somn nu e placut fara un prieten drag!

Astazi sarbatorim mai multe persoane care ocupa un loc special in viata noastra. Nu dau nume, se stiu ele :) si mi-ar placea ca, daca arunca vreun ochi pe aici, sa afle ca, desi nu le vom vedea in aceasta zi, le expediem bezele de la Raisa. Bezele expediem si la malul marii catre o prietena care si-a sarbatorit ziua in urma cu 9 zile, si care isi iubeste prietenele cu memorie de scurta durata!

Deci, dupa sfarsitul puiului de somn am invatat-o pe Raisa sa spuna LA MULTI ANI. Cuvintele, nu i-au iesit, nici macar sunete apropiate de ele, insa a plouat cu zambete si hohote de ras (pentru prima data rade astfel la auzul unor cuvinte).

Nu, nu e un pui de crocodil, asa rade Raisa de ceva vreme:)

Pupici tuturor si o zi frumoasa!

Continuarea..

Prieteni vechi si noi

Iata ca ne-am intors si de la spitalul de recuperare din Sibiu si Raisa e mai bogata.

Mai bogata in prieteni. Mai bogata in gesturi, in zambete, in sunete haioase. Mai bogata in miscari, reuseste sa tina mai mult jucariile in manute. Cateodata reuseste chiar sa le prinda singura! Si iubeste zurgalaii! Are vreo 4-5 jucarii pline de clopotei si o mama disperata sa ii cumpere tot ce contine clinchete! 

Tati, inzestrat fiind si el cu un firav simt practic in alegerea jucariilor, ii daruieste Raisei pe noua sa prietena, pe Turtitza, ratusca cea cocheta.

Cadoul a venit de 1 iunie si profitam de faptul ca s-au scurs putine zile de atunci sa transmitem si noi La Multi Ani bogati in sanatate tuturor copiilor! 

Sa alegem numele Turtitzei a fost un moment dificil...plin de cugetari si framantari. A fost asa, mami intreaba:"cum sa ii spunem ratustei? sa o cheme...Marmelada?" si urmeaza reactia Raisei:

Nu Marmelada, clar. Hmm, "sa ii spunema Margarina?",o intreb din nou pe Raisa, inspirata fiind de micul dejun si cina din spitalul in care ne aflam. Insa nu e cea mai buna inspiratie..."Atunci sa o cheme Turtitza?" Si iata reactia:

Turtitza sa fie! Multumim lui Dumnezeu ca Raisa a inceput sa inteleaga si sa reactioneze la aceste lucruri pentru ca nu o facea pana acum si cred ca implantul cu celule stem impreuna cu terapiile de recuperare incep sa dea roade.

Recuperarea in Sibiu a constat in doua sedinte de terapie vojta pe zi, o sedinta de 5-10 minute de masaj,15 minute de terapie ocupationala si 30 minute de stimulare intr-o sala de joaca. Despre conditiile din spital a detaliat Diana, mamica lui Mariusica.

Mariusica este un prieten de nadejde. Astfel ii arata el Raisei cum se utilizeaza o jucarie:

 

Zilele astea suntem cu gandul la Marius si ne rugam sa Domnul sa ii ocroteasca in drumul lor in Turcia unde va fi consultat de un doctor ce va stabili daca i se poate face operatia de rizotomie.

 Si cateva poze din timpul plimbarilor de weekend

Sunt cat se poate de mandra de Raisa care, cand am revenit acasa era un pic racita si a inteles ca trebuie sa faca aerosoli si a inceput sa isi tina singura mascuta!

Si imi este atat de drag sa o vad cum sta precum un iepuras minute bune! Asta este o alta performanta recenta.

Din nou vreau sa multumesc celor care o poarta pe Raisa in rugaciunile lor si celor ce ne-au oferit ajutor financiar! Ne rugam ca pana la urmatoarea sesiune de recuperare din Ucraina, ce va fi pe 30 iulie, sa putem strange restul sumei necesare, si anume 6000 lei. Si ne rugam ca Domnul sa raplateasca toate faptele bune!

Continuarea..