Ce ma poate impiedica sa cred ca intr-o zi Raisa va citi aceste cuvinte? Un om rational ar spune privind-o ca nu va avea niciodata capacitatea asta. Insa eu renunt la ratiune si aleg sa fiu doar mama.
Asa ca, Raisa, cand vei citi aceste randuri, sa stii ca ti le-am scris cu lacrimi si vreau sa ma ierti. Sa ma ierti pentru ca as fi vrut sa fi scris pe blogul tau numai partea frumoasa din viata noastra. As vrea sa pot stoarce din amintirile noastre numai pe cele luminoase si vesele si sa le astern aici sub ochii tai. Dar si cele intunecate fac parte din viata noastra si ne modeleaza.
Iarta-ma, frumoasa mea ca n-am stiut sa iau cele mai bune alegeri in privinta ta. Iarta-ma ca la nasterea ta, mi-a fost atat de frica, incat te-am lasat in mainile unor doctori si am crezut ca nimic rau nu ti se poate intampla. Iarta-ma ca n-am fost mai informata, mai lucida, mai tare. Iarta-ma pentru orele pe care le-ai petrecut singura in incubator pentru ca nu te puteam atinge. Iarta-ma ca tu sufereai si eu nu stiam.
As fi vrut sa nu trebuiasca sa stii ca suferinta noastra vine din cauza unui medic... Care ne-a chinuit 4 zile cu medicamente ca sa iti provoace nasterea, care a refuzat sa fii nascuta prin cezariana, care te-a lipsit de asistenta unui neonatolog imediat dupa nastere si care ne-a separat,refuzand sa ma transfere alaturi de tine, de la Spitalul Slobozia, la Giulesti pe motiv ca "spitalul nu-i hotel". As vrea sa stie ca acum spitalele ne sunt hotel in fiecare luna...
Si mami, iarta-ma ca nu m-am luat de gat cu medicul care desi ti-a salvat viata pentru ca te-a resuscitat mai mult decat cerea protocolul, te-a lasat sa faci convulsii atatea ore pentru ca nu avea un banal medicament pe sectie care sa le opreasca.
As vrea sa nu stii cat de mare-mi este supararea ca au trecut mai bine de doi ani de cand mami si tati au inaintat plangere penala impotriva lor dar ancheta si cercetarile procurorului nu se obosesc sa se grabeasca.
Pentru juramantul pe care l-au facut, nu ii pot ierta si voi face tot ce pot ca incompetenta lor sa primeasca o hotarare judecatoreasca.
Poate din cuvintele mele rasar sentimente de ura, dar nu asta simt. Pentru ca sunt oameni, m-am straduit si am reusit sa ii iert. Iertarea aduce pace. Copilul meu, sa ierti si tu in inima ta. Iti spune mami astea, ca tu sa stii de ce ma vezi plangand.
Eu, draga mea, sunt coplesita de cate a trebuit sa invat din boala ta.
Am invatat ca cele mai importante legaturi interumane nu sunt cele de sange ci cele de suflet.
Am vazut ca mare parte din rudele noastre apropiate sunt de fapt indepartate, am vazut ca oameni ce nu ne-au cunoscut niciodata, care nu te-au vazut decat in poze au avut suflet sa sacrifice din putinul lor pentru tine.
Le multumesc lor pentru asta si le multumesc si rudelor pentru ca datorita lor am invatat ca Dumnezeu trimite ajutor de oriunde, de unde nici nu te gandesti. Si m-au mai invatat ca poti fi parasit de oameni dar nu si de Dumnezeu, ca mama, tata, frate, sora nu-ti sunt cei ce sunt, ci cei ce aleg sa-ti fie.
Desi incerc sa las in grija lui Dumnezeu problemele tale, nu pot sa nu-mi traiesc fiecare secunda cu teama ca vei face din nou convulsii, sau ca nu voi reusi sa iti ofer toate tratamentele de care ai nevoie, sau ca ne va lua Domnul si nu iti va fi nimeni alaturi, sau ca nu-ti voi auzi glasul spunandu-mi "mama", sau ca nu vei putea manca singura...si lista e lunga.
Am invatat sa traiesc cu frica, doar gonind-o de fiecare data si ma agat de zambetul tau si de toate lucrurile bune din viata noastra. Ma agat de bucuria ta de copil si am incredintarea ca nimic nu se intampla fara rost.
Cand vei citi toate astea, ochii tai vor vedea mai bine decat vad acum. Si sper ca ei sa nu mai lacrimeze ca acum, cand plangi noapte de noapte de aproape 3 ani, fara sa te poata linisti ceva. As vrea sa stii ca dragostea mea nu scade atunci cand nu mai pot si incep a plange alaturi de tine.
Nu scade nici atunci cand eu si tati ne certam si traim o relatie ca un castel de nisip care se prabuseste la fiecare val pentru ca apoi sa il recladim de tot sau pe jumatate...pana la urmatorul val.
Dragostea mea e aceeasi si atunci cand imi doresc sa imi pot relua serviciul. Si nu se schimba daca aleg sa nu o fac.
Dragostea mea nu se va schimba cu anotimpurile si chiar de voi fi departe, dragostea mea nu va pleca nicio secunda de langa tine.
Mami.