Bun gasit tuturor!
Au trecut si sarbatorile si ne-au lasat in urma nostalgia lor.
Eu si Raisa ne bucuram de momentele petrecute acasa toti trei. De trei ori pe zi ii fac terapie vojta pe care am invatat-o in Germania, la Kinderzentrum si desi e foarte dureroasa, are si achizitii mici deja, a inceput sa prinda jucariile cu manuta, asezata fiind pe spate.
Am incercat sa o invat sa prinda astfel jucariile dupa ce am citit cartea "What to do about your brain injury child" a lui Glenn Doman si ideea e ca totul trebuie pornit de la 0, de la stadiul de bebelus. Raisei, care are manutele destul de spastice, ii vine mai usor sa apuce astfel. Coordonarea ochi-mana este foarte dificila insa exersand vom reusi!
Tot in Germania, la Kinderzentrum am fost invatata ca vibratiile ajuta foarte mult copiii sa isi simta partile corpului, dar in special manutele care sunt atat de importante in procesul lor de cunoastere. Asa ca am integrat in programul nostru de joaca si un aparat de vibromasaj.
Am invatat cat este de important ca Raisa sa fie constienta de sine si de fiecare data cand o face ma bucur aratandu-i astfel cat este de important ce a facut, ii spun ca este frumoasa, este desteapta, ii arat ochii, nasul, parul in oglinda, i le descriu pe toate si stiu ca aceasta repetitie va duce intr-o zi la invatare. In cazul nostru, rabdarea e cheia succesului.
Si cand nu facem kinetoterapie sau ergoterapie, atunci ne distram sau ne plimbam.:)
0 comentarii::
Trimiteți un comentariu
Multumim pentru cuvintele, sfaturile si gandurile bune!